Oxfam Germania a calculat cât de mult trebuie să muncească fiecare participant al lanțului de aprovizionare Lidl pentru a câștiga 4500 de euro. Pentru un muncitor de pe o plantație din Ecuador, haideți să îl numim Miguel, este necesar un an. Pentru un angajat Lidl mai puțin de 8 săptămâni. Sven Seidel, directorul Lidl, face acești bani în 5.5 ore și Diete Schwarz, fondatorul și proprietarul Lidl, în doar 68 de secunde.
Datorită structurii complexe a lanțului de magazine Lidl, profitul lor actual poate fi doar ghicit. Oxfam Germania estimează că în anul financiar 2014-2015 profitul lor a fost de aproximativ 3.5 miliarde de euro.
Nu numai muncitorii de pe plantații, dar și, de exemplu, casierii din supermarketurile europene nu primesc un salariu decent pentru munca lor. De partea cealaltă a lanțului de aprovizionare, între companiile de fructe și vânzători, există mai multă bunăstare decât este necesară. Credem că este important să vorbim despre inegalitatea din ce în ce mai mare din ziua de astăzi. Potrivit Credit Suisse, 10% dintre cei mai bogați oameni de pe planetă dețin 89% din bogăția lumii. Reacția noastră vine doar să ilustreze o problemă foarte complexă căreia ar trebui să îi acordăm mai multă atenție.
Tropice. Fructe dulci. O gustare rapidă și sănătoasă ce nu trebuie împachetată. Tone de chimicale, peisaje dezolante, salarii mizere, sănătate alterată de muncă. Povestea bananelor are și o parte întunecată. Să o decojim împreună!
O vizită la o comunitate aflată în mijlocul câmpurilor cu banane, unde muncitorii din împrejurul plantațiilor muncesc și trăiesc a fost una dintre cele mai deprimante experiențe din vizita noastră în Costa Rica și Panama. Satul părea ca o capcană din care doar un miracol te poate salva. Cei care susțin că este ușor să găsești o slujbă mai bună și-ar fi putut deschide ochii aici…
„Viața mea nu putea fi mai rea”
„Când ești o mamă singură, copiii tăi au nevoie de timpul tău. Dar timpul este ultimul lucru pe care îl ai la acest loc de muncă. Pentru că atunci când ajungi la șase, sau șapte seara acasă ești obosit, aproape adormit. Pentru că atunci când ajungi la șase sau șapte seara, ești obosit, aproape adormit. Îmi văd fata cea mică aproximativ o oră pe zi. Cealaltă fată a mea dorește și ea să stea cu mine, dar îi zic mereu că trebuie să am grijă de noi și că nu pot alege între ele și muncă, că trebuie să mă descurc cumva...Am lucrat pe această plantație pentru mai mult de 3 ani. Și dacă o să vreau să plec vreodată, nu știu ce aș putea face până îmi găsesc o altă slujbă. Cum aș putea să am grijă de familia mea, de fetele mele? Uneori preferi să continui, să îți îmbunătățești situația în timp, puțin câte puțn. Salariul pe care îl primești nu este decent, dar cel puțin poți trăi o viață mai mult sau mai puțin normală cu el.... nu este o plată corectă, dar creează o anumită siguranță.” (angajată a unei plantații din Costa Rica)
„Trebuie să să ne descurcăm cu salariul minim, să găsim modalități prin care să ne ajungă.”
Întâlnirea cu angajații acestei plantații, care aprovizionează cu fructe compania multinațională Fyffes, a avut loc în întuneric, luminând doar câteva lumânări și telefoanele mobile, datorită unei furtuni puternice ce a generat o pană de curent pe o jumătate din teritoriul Coasta Ricăi.
„Managerul plantației ne zice: Când avionul zboară, adăpostiți-vă! Dar nu ai unde să te ascunzi pe plantație.”
Glumea cu noi tot timpul, dar a devenit serios când ne-a spus ce crede despre angajatorul său, compania Chiquita. El consideră că această companie nu exportă fructe, exportă chiar sângele angajaților ei. Compania reduce numărul muncitorilor de pe plantație ca să economisească bani, iar consecința acestui fapt este că angajații care rămân trebuie să lucreze mai mult. Pentru aceeași plată, desigur.
"Noi dorim să negociem condiții mai bune cu managementul, dar nimeni din companie nu vrea să se întâlnească cu noi."
„Ce se întâmplă în Costa Rica este foarte crud. Chimicale extrem de periculoase nu sunt utilizate așa cum ar trebui, astfel poluează apa și omoară peștii.
Conter este un nematocid sub formă de granule, care ajunge în râu datorită ploii. A ajuns aici, în râu, și a omorât toți peștii. Când a aflat compania a trimis pe unul dintre cei responsabili de sustenabilitatea producției, să ia peștii din râu și să îi arunce. El a făcut ce i s-a cerut și nu a zis nimic despre eveniment. Am raportat incidentul atunci când s-a întâmplat. De atunci, conducerea este ostilă față de mine. Dar am să continui și când se va întâmpla ceva asemănător, nu am să tac din gură. Ne persecută pentru că spunem adevărul. Ei văd lucrurile invers, ce e rău, e bun pentru ei."
"Chiar dacă te doare capul de la chimicale, trebuie să continui să lucrezi pentru că ei consideră că inventezi aceste dureri."
Andrea a zâmbit pe tot parcursul conversației, chiar dacă ne povestea lucruri îngrozitoare despre slujba ei. Când a aderat la uniune, partenerul ei a fost dat afară de la aceeași plantație din această cauză. Câteva zile, pe perioada sarcinii sale, a lucrat cu chimicale periculoase fiindu-i frică să nu fie concediată dacă refuză să facă asta.
"Tuturor le este frică, așa că de pe întreaga plantație, sunt singura care face parte dintr-un sindicat."
Substanțele toxice folosite pe plantații sunt extrem de periculoase pentru sănătatea umană. Banii pentru echipamentele de protecție ale muncitorilor pot fi economisiți, iar companiile nu ezită să facă asta.
+
+
+
+
+
+
Bătăi neregulate ale inimii, dar și tulburări mentale serioase, precum schizofrenia sau depresia (consecința de lungă durată a intoxicării cu pesticide).
Supermarketurile știu că, în principal, consumatorii își aduc aminte de cât plătesc pentru un kilogram de banane și de aceea le vând foarte ieftine. Prețurile mici atrag consumatorii care abia așteaptă reducerile.
Deși sunt transportate jumătate de glob, sunt în medie cu un sfert mai ieftine decât merele, un fruct local european.
Costurile vieții și de producție cresc repede
În magazine prețurile stagnează ori sunt prea mici
În Panama, am văzut cozi lungi pentru mâncarea oferită de autoritățile locale, întrucât ei nu-și permit hrana la prețurile din magazine. Era hrana de bază, pungi de orez și fasole. Hrana proaspătă, sănătoasă și cu nutrimente este o problemă pentru o mare parte a populației din Panama și Costa Rica. Ce ne-a surprins cel mai mult? Cepele și morcovii sunt aduși aici din Olanda, în același mod în care bananele ne sunt aduse nouă în Europa. Călătoria legumelor.
"Când ești sărac, trebuie să mănânci ceea ce îți permiți să mănânci."
„Am patru copii, trei în Nicaragua și unul aici. Fata cea mare are paisprezece ani, băiatul unsprezece ani și fata cea mică opt ani. Cu mine este cel mai mic copil, de un an, care a fost născut aici. Situația din Nicaragua este diferită, nu este de muncă.... Am venit aici pentru a găsi de muncă și pentru a clădi o viață mai bună, ca să zic așa. Ne atacă pentru că suntem din Nicaragua, ne întreabă de ce suntem aici și vor să ne facă rău.
Plecăm la muncă dimineața la cinci fix și ne întoarcem târziu, la șase, șapte. Pentru atâtea ore luăm zece sau doisprezece coloni. Am trimis o parte din bani în Nicaragua tatălui meu. Și avem nevoie de aproximativ patruzeci de mii de coloni pe săptămână pentru mâncare.”
"Dacă plătesc chiria, nu am bani pentru mâncare."
Am vorbit cu muncitori ai companiei care aprovizionează Fyffes cu banane în spatele casei lor modeste. Când ne-am uitat înăuntru, nu era foarte mult de văzut, era aproape goală. Localnicii nu au prea multe lucruri.
Câinii localnicilor nu ne-au plăcut și lătrau atât de tare încât nu ne puteam auzi. Și probabil nici maimuțele aflate sus pe crengi nu ne plăceau. Cred că poți identifica strigătul lor specific pe înregistrare.
"Dacă vrei să te plătească pentru munca ta, ei te dau afară."
În multe țări astăzi majoritatea pieței alimentare este dominată de lanțurile de supermarketuri. Poziția lor pe piață este foarte puternică.
De fapt, supermarketurile acționează ca un „paznic”, supraveghind asupra căruciorului nostru de cumpărături. Ele sunt cele care aleg dintre furnizori pe aceia care vor avea oportunitatea de a livra produsele proprii consumatorilor. De un astfel de rol se poate profita, iar supermarketurile nu ezită să să o facă.
Ele adesea forțează furnizorii să accepte condiții de afaceri foarte dezavantajoase, transmițând riscurile afacerii asupra lor și forțându-i să vândă la prețuri extrem de mici.
Presiunea de a micșora prețurile este transmisă prin lanțul de aprovizionare până la prima verigă a sa. Astfel, micii fermieri și angajații sunt cea mai slabă verigă care suferă cel mai mult pentru că nu au alternativa negocierii.
În trecut, afacerea cu banane era dominată numai de o mână de companii ce se ocupau de cultivarea bananelor. Cu toate acestea, recent, ele au fost înlocuite de jucători mult mai importanți – supermarketurile. Ele cumpără direct din țările producătoare.
Lanțurile de supermarketuri sunt principalul loc de aprovizionare alimentară pentru populația urbană din România. Prin urmare, vânzarea prin intermediul acestora este importantă pentru majoritatea producătorilor de alimente.
Există locuri unde afacerile cu banane funcționează diferit față de ceea ce ai văzut în capitolele anterioare. Sistemele de certificare, uniunile independente și autoritățile locale sunt personajele principale într-o o poveste a bananelor cu un final fericit.
Majoritatea bananelor din Peru sunt certificate ca fiind organice. Peruvienii au posibilitatea să crească banane organice datorită condițiilor geografice potrivite. Zona de cultivare a acestora este înconjurată de munți, așa că dăunătorii și bolile nu îi îngrijorează prea mult pe fermieri.
Ecuadorul este cel mai mare exportator de banane din lume. Guvernul a stabilit prețul minim oficial pentru o cutie de banane pentru a proteja fermierii împotriva fluctuațiilor de pe piață și presiunii cumpărătorilor și, de asemenea, pentru a se asigura că prețul minim legal este unul decent.
Este printre primele 5 cele mai mari exportatoare de banane din lume. Uniunile sindicale sunt în mod tradițional foarte puternice, având mulți membri. Însă a fi membru într-un sindicat în Columbia înseamnă, de asemenea, să fii supus unei continue amenințări cu moartea și violență.
În Guatemala bananele sunt crescute în regiunea Izabal de pe coasta caraibiană și în partea opusă a țării, pe coasta Pacificului. În regiunea din zona Pacificului datorită violenței, amenințărilor, răpirilor și omorurilor sindicaliștilor, uniunile nu își pot desfășura activitatea. Deși uniunile din zona caraibiană se lovesc și ele de violențe, acestea au avut totuși posibilitatea să negocieze condiții bune de muncă cu angajatorii lor.
Bananele sunt a doua cea mai exportată cultură din țară și majoritatea este organică. Două treimi dintre angajați sunt imigranți din țara vecină, Haiti, și condițiile lor de trai și muncă sunt cu adevărat alarmante. Unii dintre aceștia se află în țară ilegal, dar un proces de punere în legalitate a început în 2015 și documentele necesare sunt obținute gradual.
Filipine este al doilea cel mai mare exportator de banane din lume, dar se concentrează în special pe piețele din Asia. Bananele exportate reprezintă aproximativ un sfert din producție, restul rămânând pentru consumul intern al filipinezilor.
Exporturile de banane din țările africane crește constant, deși condițiile de pe plantații rămân la fel de rele. Zilele de muncă sunt foarte lungi și salariile sunt mizere, la fel ca asigurarea medicală și protecția muncii. Cu toate acestea, în 2015, în Coasta de Fildeș, a fost formată o uniune sindicală alcătuită din 4 organizații muncitorești.
Pentru Camerun, bananele generează al cincilea cel mai mare câștig din export. Se exportă către Europa, în special Franța și Marea Britanie. Muncitorii de pe plantațiile din Camerun au de suferit datorită salariului insuficient pentru un trai decent. În ciuda acestor lucruri, există o uniune numită FAWU care îi ajută să își protejeze drepturile.
Uganda se află foarte aproape de India, unde sunt crescute cele mai multe banane din lume. Acest fruct reprezintă baza dietei locale și ugandezii mănâncă până la un kilogram de banane pe zi! Acelea sunt în principal bananele sărate Plantain, care se aseamănă cumva cu cartofii noștri.
Astăzi, mai mult de 85% din toate bananele crescute în insulele Windward sunt certificate Fairtrade. Mulțumită acestei certificări, cultivatorii locali din Asociația Fermierilor din Insulele Windward (WINFA) au putut să depășească timpuri grele după dezastrele naturale devastatoare din anii anteriori – incluzând uragane asociate cu schimbările climatice.
Insulele autonome portugheze, Madeira și Azore aprovizionează Portugalia cu banane minunate. Portughezii dau prioritate propriilor fructe, deși de obicei sunt mai scumpe decât bananele din America Latină.
Britanicii sunt cei mai mari consumatori de banane din Europa, consumând aproape 18 kg în fiecare an! Dar un consum mare de banane este și în Scandinavia. Prețurile bananelor în Marea Britanie sunt, din nefericire, deosebit de mici datorită războiului prețurilor dintre supermarketuri.
Țara unde găsești cea mai mare varietate de banane din lume în acest moment este India, cu mai mult de 670 varietăți domesticite și sălbatice!
Din 1920 cei mai importanți furnizori de banane au fost Guadalupe și Martinica, amândouă departamente de peste mări ale Franței. Chiar și acum, bananele lor reprezintă peste 30% din consumul francez al acestui fruct.
Potrivit datelor din 2014 ale Comisiei Europene, comerțul de tip retail din Estonia este cel mai concentrat din toată Europa. Cinci dintre cele mai mare grupuri de retail controlează 76% din piața alimentară. La polul opus se află România și Bulgaria, a căror piețe sunt cel mai puțin concentrate.
Taxele pe importurile de banane în UE au reprezentat motivul pentru o îndelungată dispută între SUA și UE, fiind adesea numite „războaiele bananelor” acestea fiind eliminate de Organizația Mondială a Comerțului și de Convenția de la Geneva din 2010. Astfel, taxa pe import va fi redusă gradual la 114 euro/tonă până în 2019.
Insulele Canare aprovizionează cu banane în special Spania continentală. Spaniolii consumă 55% din bananele produse în țările UE, în principal din Insulele Canare. În 1888, prima încărcătură cu banane Cavendish a plecat de aici către Anglia, unde a fost cumpărată de Thomas Fyffe.
Lidl, împreună cu compania-soră, Kaufland, își au sediul aici. Lidl are magazine în 26 de țări și are vânzări anuale de 79.3 miliarde de euro și este al patrulea cel mai mare grup de retail din lume și primul în Europa.
Odată ambarcațiunile folosite numai pentru transportul bananelor erau umplute la maximum. Astăzi, sunt folosite containere frigorifice care oferă companiilor o mai mare flexibilitate pe piață, iar acum pot încărca atâtea fructe câte au nevoie.
Datorită unor limitări tehnice, am folosit harta globului Mercator, iar aceasta proiectează țările mai apropiate de poli proporțional mai mari decât cele de la ecuator. Ca rezultat, Europa pare mult mai mare decât este. Este mai bine să vedeți harta în Gall-Peters, întrucât aceasta indică și proporțiile dintre țările arătate.
Fiecare dintre noi poate contribui la scrierea unui final fericit pentru această poveste!
Companiile exportatoare de fructe și supermarketurile își vor schimba practicile odată ce primesc semnale puternice din partea consumatorilor preocupați de poveștile din spatele produselor din coșurilor lor de cumpărături.
Puterea stă în mâinine noastre!
Asociația Mai bine a lansat o campanie în cadrul proiectului Make Fruit Fair! prin care cerem lanțurilor de supermarketuri Auchan, Billa, Carrefour, Kaufland și Lidl ca fructele tropicale certificate Fairtrade să fie disponibile și vizibile pe rafturile magazinelor din România, prin practici comerciale transparente.
Poți sprijini această campanie semnând acum petiția noastră.
Consumul responsabil inseamnă atât cumpărarea de produse provenite din comerțul echitabil, cât și favorizarea produselor locale si de sezon, iar noi promovăm asta prin multiple initative.
Poti si tu să sprijini consumul responsabil, implicându-te direct în acțiunile noastre.
Proiectul Make Fruit Fair:
MFF Youtube: MFF Youtube
MFF Flickr: MFF Flickr
Asociația Mai Bine:
Youtube: Mai Bine pe Youtube
Vimeo: Mai Bine pe Vimeo
Multe dintre bananele, ananașii și fructele tropicale echitabile pot fi identificare prin sigla Fairtrade emisă de Fairtrade International. Cu toate acestea, există și o serie de organizații de comerț echitabil care lucrează în conformitate cu regulile stabilite de Fairtrade International, sau care chiar merg mai departe, și care nu utilizează sigla Fairtrade pe produsele lor, cum ar fi eticheta de garanție World Fair Trade Organization (WTFO).
Site-ul a fost creat ca parte a campaniei internaționale „Make Fruit Fair” care luptă pentru un comerț corect și sustenabil de banane și alte fructe. În România campania este coordonată de Asociația Mai Bine.
Ne-ar bucura nespus dacă ai vrea să afli mai multe despre noi! Contactează-ne la adresa de e-mail contact@maibine.eu.
Autorii acestui conținut sunt Jakub Freiwald, Stanislav Komínek, Pavla Kotíková, și Barbora Trojak din Cehia. Majoritatea fotografiilor au fost făcute în Panama și Costa Rica în iulie și în august 2016. Poți distribui conținutul creat de noi dacă scopul este unul necomercial și dacă ne menționezi ca sursă.(CC-BY-NC).